Harta azimutală echidistantă polară NU este harta Pământului plat

Harta echidistant─â azimutal─â este o hart─â valid─â. Harta este o proiec╚Ťie a P─âm├óntului sferic. Ca orice alt─â hart─â, are distorsiuni. Nu este ÔÇ×harta P─âm├óntului platÔÇŁ, iar utilizarea h─âr╚Ťii azimutale echidistante nu sus╚Ťine un P─âm├ónt plat.

Plati╚Ötii folosesc forma h─âr╚Ťii azimutale echidistante polare pentru „harta P─âm├óntului plat.” Este identic─â cu harta azimutal─â echidistant─â doar ca form─â, dar nu ╚Öi ├«n alte aspecte. Spre deosebire de harta azimutal─â echidistant─â, a╚Öa-numita ÔÇ×hart─â a P─âm├óntului platÔÇŁ nu reprezint─â realitatea.

O hart─â azimutal─â echidistant─â centrat─â pe polul nord este utilizat─â ├«n diferite scopuri. Este folosit─â de Organiza╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite, USGS (United States Geological Survey) sau de armata SUA. Deoarece arat─â identic cu ceea ce ei numesc ÔÇ×harta P─âm├óntului platÔÇŁ, plati╚Ötii cred adesea c─â utilizarea h─âr╚Ťii indic─â o sus╚Ťinere a modelului P─âm├óntului plat. Ace╚Ötia consider─â faptul ca reprezint─â o ÔÇ×admitere clar─âÔÇŁ a organiza╚Ťii interna╚Ťionale a faptului c─â P─âm├óntul este plat. ├Än realitate, harta azimutal─â echidistant─â polar─â nu este harta P─âm├óntului plat. Am├óndou─â arat─â identic ca form─â, dar ├«n principiu sunt foarte diferite.

La fel ca orice alt─â hart─â, harta azimutal─â echidistant─â este pur ╚Öi simplu o proiec╚Ťie a figurii reale a P─âm├óntului. Are distorsiuni. Cea mai scurt─â rut─â ├«ntre dou─â puncte de pe hart─â nu este ├«ntotdeauna reprezentat─â de o linie dreapt─â. Cea mai scurt─â rut─â este determinat─â prin calcularea distan╚Ťei cercului mare sau ortodromei pe figura sferic─â a P─âm├óntului.

Pe de alt─â parte, a╚Öa-numita ÔÇ×hart─â a P─âm├óntului platÔÇŁ se pretinde a fi lipsit─â de distorsiuni. Plati╚Ötii consider─â harta ca o reprezentare la scar─â redus─â a P─âm├óntului real, nu ca o proiec╚Ťie a acestuia. Ei sus╚Ťin c─â harta nu are distorsiuni, iar cea mai scurt─â rut─â ├«ntre dou─â puncte este ├«ntotdeauna reprezentat─â de o linie dreapt─â. ├Än realitate, ÔÇ×harta P─âm├óntului platÔÇŁ se afl─â ├«n contradic╚Ťie cu observa╚Ťiile din lumea real─â ╚Öi nu reprezint─â figura real─â a P─âm├óntului.

Utilizarea unei h─âr╚Ťi azimutale echidistante nu este neobi╚Önuit─â. Nu ├«nseamn─â c─â organiza╚Ťiile interna╚Ťionale sus╚Ťin subcon╚Ötient P─âm├óntul plat. Harta azimutal─â echidistant─â este utilizat─â datorit─â beneficiilor pe care le poate aduce pentru o anumit─â sarcin─â, nu pentru c─â P─âm├óntul este plat.

Referin╚Ťe

 

Razele crepusculare

Unii plati╚Öti consider─â razele crepusculare ca dovada c─â Soarele nu este departe. ├Än mintea lor, Soarele se afl─â la aproximativ 5000 de km deasupra noastr─â. ├Än realitate, distan╚Ťa real─â p├ón─â la Soare este de ┬▒ 150 milioane km.

Razele crepusculare sunt un efect de perspectiv─â. Razele solare sunt practic paralele. Ele par divergente din cauza perspectivei. La fel ca ╚Öi c─âile ferate care par s─â converg─â ├«ntr-un punct, c├ónd de fapt ╚Ötim sigur c─â sunt paralele. Iluzia unor raze solare divergente se ├«nt├ómpl─â probabil pentru c─â nu le-am v─âzut niciodat─â dintr-un punct de observa╚Ťie diferit, spre deosebire de c─âile ferate.

Continu─â lectura ÔÇ×Razele crepusculareÔÇŁ

Rota╚Ťia ciclonului: direc╚Ťia ├«n care se rote╚Öte un ciclon sau un uragan

Un ciclon sau un uragan se rote╚Öte ├«ntr-o direc╚Ťie diferit─â ├«n func╚Ťie de emisfera ├«n care apare. Un ciclon se rote╚Öte ├«n sens invers acelor de ceasornic ├«n emisfera nordic─â (sens antiorar) ╚Öi ├«n sensul acelor de ceasornic ├«n emisfera sudic─â (sens orar).

Fenomenul se întâmplă din cauza efectului Coriolis, care la rândul său apare deoarece Pământul este sferic și rotativ.

Continu─â lectura ÔÇ×Rota╚Ťia ciclonului: direc╚Ťia ├«n care se rote╚Öte un ciclon sau un uraganÔÇŁ

Orientarea Lunii

Luna arat─â practic identic─â de oriunde te-ai afla pe P─âm├ónt, deoarece Luna este foarte departe fa╚Ť─â de distan╚Ťa dintre observatorii de pe P─âm├ónt. Cu toate acestea, orientarea sa este diferit─â atunci c├ónd este observat─â din diferitele loca╚Ťii de pe glob. Motivul este c─â P─âm├óntul este o sfer─â: diferi╚Ťii observatori nu sunt pe acela╚Öi plan ╚Öi au ei ├«n╚Öi╚Öi orient─âri diferite.

Unii plati╚Öti au dificult─â╚Ťi de orientare ├«n spa╚Ťiu ╚Öi consider─â diferen╚Ťa de orientare a Lunii ca ÔÇ×dovad─âÔÇŁ a unui P─âm├ónt plat. Total gre╚Öit. Dac─â ├«n modelul lor Luna este aproape, ar trebui s─â putem vedea o fa╚Ť─â diferit─â a lunii ├«n func╚Ťie de loca╚Ťia de pe P─âm├ónt ├«n care ne afl─âm. Dar clar nu o facem.

Continu─â lectura ÔÇ×Orientarea LuniiÔÇŁ

Planeta Neptun ╚Öi legea gravita╚Ťiei universale a lui Newton

Spre deosebire de alte planete care au fost g─âsite prin observare, Neptun a fost g─âsit prin predic╚Ťii matematice care implic─â legea gravita╚Ťiei universale a lui Newton.

├Än 1821, Alexis Bouvard a calculat pozi╚Ťia orbital─â a planetei Uranus folosind legea mi╚Öc─ârii ╚Öi gravita╚Ťiei lui Newton. Dar, conform observa╚Ťiei reale, orbita a fost u╚Öor diferit─â de pozi╚Ťia a╚Öteptat─â, determin├óndu-l pe Bouvard s─â prezic─â existen╚Ťa unui corp ceresc necunoscut care perturb─â orbita lui Uranus.

Continu─â lectura ÔÇ×Planeta Neptun ╚Öi legea gravita╚Ťiei universale a lui NewtonÔÇŁ

Oamenii sunt fiin╚Ťe sociale ╚Öi ╚Ötiin╚Ťa este un proces social

Oamenii sunt fiin╚Ťe sociale. Depindem unul de cel─âlalt; nu tot ce trebuie s─â facem poate fi f─âcut de noi ├«n╚Öine. Nu producem fiecare aliment pe care ├«l m├ónc─âm zilnic ╚Öi acela╚Öi lucru se aplic─â practic tuturor celorlalte aspecte ale vie╚Ťii noastre.

Auzim adesea plati╚Ötii ├«ntreb├óndu-ne dac─â am cercetat singuri toate lucrurile pe care le afirm─âm. Dac─â nu le-am cercetat noi personal, ci ne baz─âm doar pe informa╚Ťii de la ter╚Ťi, atunci – conform acestora – nu ar trebui s─â accept─âm informa╚Ťiile. Este doar modul lor de a submina societatea ╚Öi de a ne deconecta de restul societ─â╚Ťii.

Continu─â lectura ÔÇ×Oamenii sunt fiin╚Ťe sociale ╚Öi ╚Ötiin╚Ťa este un proces socialÔÇŁ

Sextantul: determinarea latitudinii cu ajutorul pozi╚Ťiei stelelor

Cu mult ├«nainte de apari╚Ťia GPS-ului, navigatorii foloseau un dispozitiv numit ÔÇ×sextantÔÇŁ pentru a determina unghiul unui corp ceresc. Din aceste date,┬á latitudinea loca╚Ťiei lor curente poate fi determinat─â.

Acest lucru este posibil numai dac─â P─âm├óntul este sferic. ├Än emisfera nordic─â, navigatorii foloseau de obicei steaua Polaris. Folosind un sextant, au m─âsurat unghiul dintre Polaris ╚Öi orizont. Unghiul este foarte aproape de latitudinea pozi╚Ťiei lor actuale.

Continu─â lectura ÔÇ×Sextantul: determinarea latitudinii cu ajutorul pozi╚Ťiei stelelorÔÇŁ

Traseul stelelor: dovezi că Pământul este o sferă și se rotește în jurul axei sale

├Än emisfera nordic─â, dac─â privim cerul spre nord, putem observa stelele care se rotesc ├«n sens antiorar sau invers acelor de ceasornic ├«n jurul unui punct. Aceast─â ax─â de rota╚Ťie nu este vizibil─â de la observatorii din emisfera sudic─â.

Pe de alt─â parte, ├«n emisfera sudic─â, dac─â privim cerul spre sud, putem observa c─â stelele se rotesc ├«n direc╚Ťia opus─â. ├Än schimb, aceast─â ax─â de rota╚Ťie nu este vizibil─â de la observatorii din emisfera nordic─â.

Continu─â lectura ÔÇ×Traseul stelelor: dovezi c─â P─âm├óntul este o sfer─â ╚Öi se rote╚Öte ├«n jurul axei saleÔÇŁ

Google Maps, GPS și semnalul celular

Google Maps ╚Öi alte aplica╚Ťii similare utilizeaz─â naviga╚Ťia prin satelit – de exemplu GPS – pentru a determina loca╚Ťia dispozitivului. Aplica╚Ťiile utilizeaz─â, de asemenea, date celulare sau alte conexiuni de date pentru a ob╚Ťine har╚Ťi ╚Öi trasee, care nu fac parte din GPS sau sistemului de naviga╚Ťie prin satelit.

C├ó╚Ťiva plati╚Öti au observat c─â Google Maps nu func╚Ťioneaz─â pe deplin atunci c├ónd semnalul celular nu este disponibil. Ace╚Ötia au ajuns la concluzia c─â semnalele GPS sunt transmise de turnuri celulare, nu de sateli╚Ťi. ├Än realitate, Google Maps nu este GPS. Aplica╚Ťia folose╚Öte GPS – ╚Öi alte sisteme de sateli╚Ťi – pentru a determina loca╚Ťia utilizatorului. H─âr╚Ťile ╚Öi datele de traseu din aplica╚Ťii nu fac parte din GPS.

Continu─â lectura ÔÇ×Google Maps, GPS ╚Öi semnalul celularÔÇŁ

Apusul la Burj Khalifa

Av├ónd ├«n─âl╚Ťimea total─â de aproximativ 830m, Burj Khalifa este cea mai ├«nalt─â cl─âdire din lume. Este at├ót de ├«nalt─â ├«nc├ót putem observa apusul de la baza cl─âdirii, apoi dac─â ne gr─âbim spre etajele superioare, putem urm─âri acela╚Öi apus pentru a doua oar─â ├«n aceea╚Öi zi.

Acest fenomen se poate ├«nt├ómpla numai dac─â P─âm├óntul este o sfer─â. Av├ónd o pozi╚Ťie mai ├«nalt─â, vom observa apusul soarelui mai t├órziu dec├ót atunci c├ónd suntem mai aproape de sol.

Continu─â lectura ÔÇ×Apusul la Burj KhalifaÔÇŁ

Polaris – Steaua Nordului

Pentru majoritatea plati╚Ötilor, P─âm├óntul este sta╚Ťionar. Stelele sunt surse de lumin─â ata╚Öate firmamentului (dintr-un motiv misterios) ╚Öi se rotesc ├«n jurul Polaris (din nou, dintr-un motiv misterios).

Cu toate acestea, ace╚Ötia trec cu vederea faptul c─â Polaris nu este niciodat─â vizibil din emisfera sudic─â. ╚śi, ├«n plus, stelele sudice se rotesc ╚Öi ├«n jurul polului ceresc sudic.

Continu─â lectura ÔÇ×Polaris – Steaua NorduluiÔÇŁ

Amiralul Byrd: ÔÇ×O zon─â la fel de mare ca Statele Unite de cealalt─â parte a polului sudÔÇŁ

Potrivit celor mai mul╚Ťi plati╚Öti, continentul Antarcticii nu exist─â. ├Än imagina╚Ťia lor, Antarctica nu este un continent, ci un zid lung de ghea╚Ť─â care ├«nconjoar─â P─âm├óntul. F─âr─â s─â aib─â nicio dovad─â s─â demonstreze aceast─â ipotez─â, ei caut─â oriunde, orice citat care le poate sustine ideea, ╚Öi au dat peste acest citat al amiralului Byrd:

ÔÇ×Destul de ciudat, a r─âmas ├«n lume ast─âzi, o zon─â la fel de mare ca Statele Unite, care nu a fost v─âzut─â niciodat─â de o fiin╚Ť─â uman─â. ╚śi aceasta este dincolo de pol, de cealalt─â parte a polului sud de la Little America.”

Continu─â lectura ÔÇ×Amiralul Byrd: ÔÇ×O zon─â la fel de mare ca Statele Unite de cealalt─â parte a polului sudÔÇŁÔÇŁ

Obiectivul ochi de pește și curbura Pământului

Marea majoritate a imaginilor P─âm├óntului f─âcute din spa╚Ťiu sunt respinse de plati╚Öti doar pentru c─â sunt realizate folosind obiective ochi de pe╚Öte. Ei cred c─â orice curbur─â a P─âm├óntului prezent─â ├«n acele imagini este rezultatul efectului ochiului de pe╚Öte ╚Öi, prin urmare, nu poate fi folosit─â ca dovad─â a curburii P─âm├óntului. Ei duc totul ╚Öi mai departe ╚Öi presupun c─â obiectivul ochi de pe╚Öte este folosit ├«n mod deliberat pentru a face ca fiecare imagine a P─âm├óntului, de la o ├«n─âl╚Ťime considerabil─â, s─â aib─â o curbur─â vizibil─â.

Aceste afirma╚Ťii sunt, desigur, nefondate. ├Än unele cazuri, putem concluziona dac─â curbura este acolo, chiar ╚Öi atunci c├ónd se folose╚Öte un obiectiv ochi de pe╚Öte. Putem folosi aceast─â proprietate util─â a oric─ârui obiectiv fotografic:

O linie dreaptă va apărea dreaptă atâta timp cât intersectează punctul central al imaginii.

Continu─â lectura ÔÇ×Obiectivul ochi de pe╚Öte ╚Öi curbura P─âm├óntuluiÔÇŁ

Deci, unde este curbura?

Un ochi uman poate percepe vizual curbura P─âm├óntului numai dac─â ne afl─âm la o ├«n─âl╚Ťime considerabil─â fa╚Ť─â de suprafa╚Ť─â, ├«n─âl╚Ťime ce nu poate fi ├«nc─â atins─â de orice persoan─â ├«n ziua de azi. Un avion comercial reprezint─â cea mai ├«nalt─â pozi╚Ťie atins─â de majoritatea oamenilor de ast─âzi. La o astfel de altitudine putem percepe doar o u╚Öoar─â curbur─â ╚Öi asta numai ├«n condi╚Ťii favorabile.

Credin╚Ťa plati╚Ötilor este c─â orizontul este plat. Ei ar spune dac─â nu putem vedea curbura, atunci nu exist─â curbura ╚Öi, astfel, P─âm├óntul este plat. Ace╚Ötia gre╚Öesc. Majoritatea dintre noi nu poate c─âl─âtori suficient de sus pentru a vedea curbura. Cel mai bun lucru pe care ├«l putem face ├«n aceste zile este s─â zbur─âm la bordul unui avion comercial, care poate ajunge la o ├«nal╚Ťime maxim─â de 11-15 km, ce reprezint─â doar o frac╚Ťiune din raza P─âm├óntului.

Continu─â lectura ÔÇ×Deci, unde este curbura?ÔÇŁ